Îngrășăminte obținute din reciclare în Europa de Nord-Vest: Cadrul juridic și de reglementare

Îngrășămintele obținute din reciclarea deșeurilor și a subproduselor de origine animală (RDF) se confruntă cu obstacole juridice și de reglementare în Europa de Nord-Vest, ceea ce împiedică comerțul transfrontalier și utilizarea acestora. Prezentul raport analizează cadrele legislative ale UE și naționale, inclusiv Directiva privind nitrații, Directiva-cadru privind apa și inițiativele Safemanure/ReNure, concentrându-se pe limitele de aplicare a azotului, fosforului și potasiului. Acesta detaliază standardele specifice fiecărei țări din Țările de Jos, Belgia (Flandra), Germania, Franța, Irlanda și Regatul Unit, evidențiind diferențele dintre reglementările privind azotul total, azotul efectiv și P₂O₅. Criteriile-cheie pentru RENURE (azot recuperat din gunoi de grajd) includ tratarea dincolo de prelucrarea de bază, raportul azot mineral:TN ≥ 90%, raportul TOC:TN ≤ 3 și limitele privind metalele grele. Respectarea echilibrului de azot, a condițiilor de depozitare și a controalelor privind emisiile de amoniac este esențială. În Irlanda și Regatul Unit există derogări pentru pășuni, în timp ce Germania și Țările de Jos aplică limite privind surplusul de azot la nivel de exploatație agricolă. Îngrășămintele pe bază de struvit și cenușă fac obiectul unor clasificări și autorizații variate. Marcajul CE și statutul de „sfârșitul ciclului de viață al deșeurilor” în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1009 se aplică compostului și cenușii conforme. Raportul se bazează pe concluziile proiectului ReNu2Farm și pe referințe provenite de la JRC-CE, Universitatea din Gent și evaluări ale politicilor naționale.