O tipologie a agricultorilor pentru studierea gradului de apropiere tehnică de agricultura ecologică la scara unei zone cu probleme legate de apă

Agricultura ecologică (AB) este considerată o soluție pentru conservarea resurselor de apă potabilă în bazinele hidrografice ale captărilor. Prin urmare, devine important ca administratorii locali să identifice fermierii convenționali care ar putea trece la agricultura ecologică. Obiectivul acestui articol este de a evalua gradul de apropiere tehnică față de agricultura ecologică a exploatațiilor convenționale situate într-o zonă cu probleme legate de apă. În acest scop, se utilizează o metodă tipologică bazată pe analiza diversității principiilor de acțiune care stau la baza organizării sistemelor de cultivare. Aceasta permite compararea între modalitățile de organizare a sistemelor de cultură ale agricultorilor convenționali și modalitățile de organizare anterioare conversiei la agricultura ecologică. Analiza comparativă realizată pe 21 de exploatații lactate (dintre care trei ecologice) permite distingerea a cinci tipuri de crescători. Aceasta evidențiază o specificitate puternică a practicilor anterioare conversiei crescătorilor ecologici. Doar doi crescători convenționali pot fi astfel considerați apropiați de agricultura ecologică. În cazul altor două tipuri de fermieri se observă apropieri parțiale care pot fi valorificate de către gestionari pentru a iniția demersuri de tranziție către agricultura ecologică. Gradele de apropiere tehnică față de agricultura ecologică sunt legate în principal de diversitatea obiectivelor și a concepțiilor dintre crescători.