Caracterizarea și optimizarea rețelei de înregistrare a soiurilor de mazăre de iarnă în anii 2007, 2008 și 2009

Studiul a avut ca scop adaptarea la mazăre a metodei de diagnosticare a factorilor limitanți pusă la punct pentru grâu, bazându-se pe rețeaua de înregistrare a soiurilor clasice de mazăre de iarnă hr (nereactive la fotoperioadă) și pe noua rețea de soiuri de mazăre de iarnă Hr reactive la fotoperioadă (care pot fi semănate mai devreme). Unul dintre obiective a fost, așadar, și discutarea construirii acestei noi rețele. A fost necesară utilizarea unor modele agronomice preexistente sau dezvoltate în cadrul studiului pentru a calcula variabilele descriptive ale anumitor factori limitanți, în special pentru a estima data atingerii anumitor stadii (inițierea înfloririi, începutul umplerii semințelor), precum și pentru a descrie factori limitanți precum înghețul de iarnă, stresul hidric, carențele de azot și presiunea exercitată de ascochitoză. Diagnosticarea factorilor limitanți efectuată pe 4 soiuri martor (3 de tip hr, 1 de tip Hr) au permis explicarea a 51–66% din variațiile randamentului cu 3–6 factori limitanți și a 43–84% din variațiile randamentului în proteine cu 3–7 factori limitanți, valori foarte apropiate de cele ale randamentului. Am evidențiat ponderea preponderentă a ascochitozei, a temperaturilor ridicate între începutul înfloririi și începutul umplerii semințelor (care au un rol mai puțin marcant asupra randamentului în proteine), a secetei și a lipsei radiației solare în aceeași perioadă (care au un rol mai pronunțat asupra randamentului proteic). Factorii limitanți de la începutul ciclului (pierderi de plante, întârzierea răsăririi și, în mediul montan, înghețul dintre inițierea florală și începutul înfloririi) au afectat în mod special mazărea de iarnă semănată devreme. Structurarea rețelei Hr a fost realizată cu contribuția a 4 factori limitanți ai pierderilor de randament. Aceasta permite evidențierea caracterului specific al anumitor medii și sugerează creșterea diversității factorilor limitanți prin alegerea unor noi amplasamente sau prin variații ale practicilor de cultivare. Utilizarea a cel puțin două soiuri martor este, de asemenea, de dorit pentru a spori această diversitate.