Contribuția leguminoaselor la biodiversitatea peisajelor rurale

Leguminoasele, pe lângă capacitatea lor de a-și asigura singure necesarul de azot, contribuie la diversificarea gamei de culturi pe care fermierul le poate integra în sistemele sale de producție animală sau de culturi de câmp, sau pe care le poate favoriza pe suprafețele sale de pajiști permanente. Prezența lor contribuie astfel la diversificarea peisajelor rurale, atât direct, ca specii de leguminoase de pășune sau cu semințe, cât și indirect, oferind habitat și resurse diverselor specii animale. Cu toate acestea, sistemele de exploatare determină prezența lor în cantități și diversitate mai mari sau mai mici. În sistemele de pășuni, diversitatea, dezvoltarea și abundența acestora sunt influențate de modalitățile de utilizare și fertilizare, iar studiile recente privind trăsăturile funcționale permit o mai bună înțelegere și stăpânire a proceselor de competiție între specii. În regiunile cu culturi extinse, integrarea lor în rotațiile de culturi poate îmbunătăți gestionarea buruienilor din culturile anuale, reducând recurgerea la erbicide. După ce am realizat o sinteză a stadiului actual al cunoștințelor privind impactul sistemelor de exploatare asupra abundenței și creșterii leguminoaselor, vom ilustra, pe baza a două exemple de gestionare a sistemelor de cultură cu lucernă, modul în care practicile adaptate de cultivare, recoltare și gestionare a asocierilor de culturi pot permite inversarea tendințelor de scădere a leguminoaselor și redinamizarea atât a dezvoltării, cât și a diversității vegetale și animale.