Convergența dintre sistemele participative de garantare și sistemele de control intern în cadrul unui proiect-pilot european al IFOAM

Organizarea sub forma Sistemelor Participative de Garantare (SPG) a reprezentat principalul model pentru respectarea caietelor de sarcini ale agriculturii ecologice până la începutul anilor 1990, chiar dacă nu erau denumite astfel. Ulterior, au fost impuse controlul și certificarea de către un organism terț (standardul EN NF 45011). Acest proiect european, inițiat de IFOAM în 2005, a demonstrat, printre altele, că un SPG poate oferi o garanție echivalentă cu cea a certificării de către terți, dar cu instrumente diferite, și anume: transparența rețelei locale, îmbunătățirea colectivă a practicilor și implicarea consumatorilor. Prin urmare, recunoașterea Sistemelor Participative de Garantare de către autoritățile publice ar consolida încrederea consumatorilor, contribuind în același timp la relocalizarea producției, obiective larg împărtășite în sector.