Fenologia și gestionarea moliei rezistente la măr

În sud-estul Franței, populațiile de molie a mărului din regiunea PACA prezintă o rezistență larg răspândită la insecticidele chimice, ceea ce complică gestionarea dăunătorilor. Exemplarele rezistente prezintă o dezvoltare întârziată și o diapauză prelungită, ceea ce duce la o separare fenologică și la proporții mai mari de molii sensibile în generația finală. Un model fenologic care utilizează temperatura zilnică (max./min.) și fotoperioada (zile iuliene) distinge dinamica sezonieră a populațiilor sensibile și rezistente, simulând etapele de la ouă până la diapauză. Modelul susține intervenții țintite în perioadele-cheie de risc — ouăle și larvele „baladeuse” — înainte de penetrarea fructelor, contribuind la optimizarea momentului aplicării insecticidelor. Strategiile integrate includ capcane cu feromoni, inspecții vizuale și reducerea cu 50% a utilizării piretroidelor și a organofosfaților. Serviciul Francez de Protecție a Plantelor (SPF) utilizează modelul pentru prognoze regionale, cu sprijinul unui acord tripartit între INRA, CTIFL și SRPV, pentru a asigura accesibilitatea acestuia pentru consultanți. Aceste abordări vizează susținerea producției de mere, menținerea veniturilor fermierilor și încetinirea răspândirii rezistenței prin identificarea precisă a perioadelor de risc și prin metode diversificate de combatere.